Propunerile pentru cultură ale partidelor politice

Am extras din programele electorale ale partidelor promisiunile legate de activitatea în domeniul culturii. Las la latitudinea dumneavoastră comparaţia şi judecarea alternativei care vi se potriveşte. Cu toate aceastea, remarc cu doar o notă de cinism că, dat fiind nivelul ridicat al traseismului între partide şi oportunismul dovedit al politicienilor, nimic concret în afara curentelor de idei şi valori subterane ale actualelor programe electorale nu cred că merită luat în serios.

Aceste curente arată o viziune pentru cultură care este naţionalistă (sau etno-centristă – cazul UDMR), centrată pe patrimoniul cultural şi în general pe promovarea valorile consacrate, care se concentreză pe nevoile şi activitatea instituţiilor publice de cultură, identifică drept actanţi ai actului cultural-artistic exclusiv structurile conservatoare ale acesteia, şi care ignoră făţis cultura vie din România.

Raluca Pop

Sursa foto: Mihai Tociu (via facebook.com)

Text însoţitor al autorului fotografiei:

„L-am pus la balcon pentru că a e vizibil, nu sunt obturat de blocul din faţă. Am vrut să-i ridiculizez pe cei care se joacă. (…) Nu vreau să mă exprim politic. Mesajul nu le este adresat politicienilor, ci oamenilor obişnuiţi, pentru că de la ei vine speranţa. Nu de la politicieni. Până nu vom avea o clasă politică formată din oameni sinceri, buni profesionişti în domeniul lor, care să aibă o viziune proprie, nu vom avea o schimbare. E o formă de protest şi faţă de politicieni, cu toate că lor nu le reproşez ceva anume. Ei au făcut ce şi-au propus de la început: să se organizeze în găşti, să sindicalizeze pentru a obţine profit cât mai mare. Toţi cei pe care i-am auzit incriminaţi n-au fost pedepsiţi” (Mihai Tociu)

ALIANŢA ROMÂNIA DREAPTĂ

ARD dedică un capitol din programul de guvernare culturii și cultelor, iar promisiunile cu care încearcă să determine electoratul pleacă de la conceptele de valoare și identitate națională: “Ființa umană este, prin excelență, o ființă culturală, care-și fundamentează viața și acțiunile individuale și sociale pe valori. Statul își va intensifica sprijinul, instituțional și financiar, pentru creația culturală autohtonă, care construiește și menține identitatea națională profundă și cu care România participă la schimbul internațional de valori. Statul susține activitatea și dezvoltarea tuturor cultelor legale, rămânând, însă, un actor neutru în raport cu ele.”

Obiectivele de guvernare ce privesc cultura nu cuprind niciunde referirea la artă sau la artist. De fapt, „creația culturală originală” care intenționează a fi sprijinită se spune că este cea din domeniile culturii științifice și umaniste.

Celelalte obiective de guvernare:

modernizarea, renovarea şi înzestrarea corespunzătoare a infrastructurilor culturale;
perfecţionarea profesională continuă a personalului angajat în instituţiile de cultură;
stimularea și facilitarea accesului la creația culturală autohtonă a tinerilor;
promovarea și sprijinirea diversității culturale și a dialogului inter și multi-cultural;
promovarea valorilor culturii și civilizației române în circuitul cultural internaţional.

În ce privește patrimoniul, obiectivele promise sunt:

oprirea procesului de degradare a patrimoniului naţional cultural şi bisericesc; renovarea, protejarea şi capitalizarea acestuia;
valorificarea patrimoniului naţional în cadrul turismului cultural şi ecumenic.

Măsurile propuse de ARD pentru activitatea culturală sunt:

sprijinirea instituțională și financiară a caselor de creație, a asociațiilor culturale și a așezămintelor de cultură;
dezvoltarea sistemului de premiere a creațiilor originale, inclusiv prin atragerea sectorului privat în finanțarea premiilor;
identificarea de soluții de sprijin financiar pentru revistele culturale de semnificație națională;
alocarea de investiții pentru recondiționarea, modernizarea sau construirea de noi așezăminte culturale (săli de spectacole, ateliere de creație, cămine culturale etc.);
dezvoltarea mai accentuată a infrastructurii culturale în mediul rural;
dezvoltarea centrelor culturale regionale;
construirea unei reţele de biblioteci în toate zonele defavorizate şi dotarea acestora cu fond de carte corespunzător;
finanţarea unor programe pentru biblioteci şi expoziţii itinerante;
înfiinţarea de noi spaţii de expoziţie în locaţii în cadrul bibliotecilor şi muzeelor existente şi construirea altor spaţii expoziţionale în parteneriat cu administraţia publică locală;
identificarea posibilităților de introducere în Cadrul Strategic Național de Referință a unui Program Operațional Sectorial pentru Cultură, pe perspectiva financiară europeană 2014-2020;
lansarea unor programe şi burse pentru susţinerea și stimularea activității creative a oamenilor de cultură, în toate domeniile de expresie;
realizarea, în parteneriat cu uniunile de creație, a festivalurilor de creație (literare, arte vizuale, artizanat) asociate cu târguri de profil.

Iar pentru “patrimoniul cultural și de civilizație” se promite că se vor realiza:

construirea unei reţele de biblioteci în toate zonele defavorizate şi dotarea acestora cu fond de carte corespunzător;
finanţarea unor programe pentru biblioteci şi expoziţii itinerante;
reabilitarea şi restaurarea siturilor şi monumentelor istorice destinate dezvoltării turismului şi dezvoltării durabile a colectivităţilor locale şi regionale.

Interesul pentru cultură apare și când e vorba despre “românii de pretutindeni”, care trebuie „să se bucure de dreptul la propria identitate culturală, religioasă și de limbă” deoarece „națiunea română constituie un întreg indivizibil din punct de vedere cultural, indiferent de teritoriul politic pe care locuiește și-și desfășoară activitatea.”

Concret, asta va însemna pentru ARD “continuarea dezvoltării condițiilor instituționale pentru ca românii de pretutindeni să poată participa la viața culturală și politică a țării de origine” prin “ încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestărilor culturale de tip identitar, inclusiv prin elaborarea unei strategii pentru prevenirea manifestării şi dezvoltării curentelor de opinie românofobe”.

UNIUNEA SOCIAL-LIBERALĂ

USL identifică interesul pentru cultură cu cel al mândriei de țară. “Mândru de România” este capitolul unde sunt prezentate promisiunile alianței pentru domeniul cultural și de patrimoniu:

„realizarea unui proiect pentru o candidatură la organizarea unei expoziții europene, în perspectiva anului 2019, anul în care România va deține președinția rotativă a UE;
creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene alocate pentru protejarea patrimoniului local, pentru dezvoltarea regional a turismului;
reabilitarea centrelor istorice pentru promovarea turismului cultural și reabilitarea imobilelor care au rol de monument istoric;
dezvoltarea infrastructurii de acces către obiectivele turistice;
elaborarea codului patrimoniului cultural pentru realizarea unei protecții efective a patrimoniului cultural”.

PARTIDUL POPORULUI – DAN DIACONESCU

Măsurile propuse de PP-DD pentru domeniul cultural sunt:

„recuperarea patrimoniului Fundatiei “Gojdu” de la statul ungar: 4 miliarde Euro (Patrimoniul “Gojdu” a fost cedat gratuit de guvernarea PDL+USL+UDMR, prin semnatura lui Mihai Razvan Ungurean);
recuperarea Tezaurului românesc din Rusia;
Sabia lui Stefan cel Mare trebuie adusa inapoi in tara, de la Istanbul”.

UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA

UDMR are în vedere “păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, a limbii materne şi tradiţiilor culturale pe meleagurile noastre natale, emanciparea etnică, cultural-economică şi socială a comunităţii maghiare şi integrarea comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic.”

Obiectivul principal al partidului este “păstrarea şi dezvoltarea în cadre instituţionale adecvate a abilităţilor comunităţii noastre de a crea valori naţionale şi universale” prin dezvoltarea “unei reţele instituţionale şi juridic e a autonomiei culturale” și asigurarea unui finanțări echitabile a instituțiilor culturale maghiare dinbugetele centrale, judeţene şi locale.

Măsurile propuse pentru aceste instituții cultural sunt “creşterea calităţii serviciilor oferite, iar pentru creşterea eficienţei, aceste instituţii vor fi integrate într-o reţea comună împreună cu cele finanţate de către organizatii neguvernamentale.”

UDMR consideră că “sprijinul comunităţilor în szórvány şi a comunităţilor ceangăilor, expuse pericolului asimilării, este de importanţă specială.”

În ce privește patrimoniul cultural al maghiarilor din România (patrimoniu construit, material, spiritual) UDMR sprijină ideea ca “iniţiativele legate de utilizarea patrimoniului cultural să aibă un loc de seamă în programul de dezvoltare regională a Uniunii Europene, sprijină programele transfrontaliere menite să creeze un sistem unitar de management al patrimoniului cultural al Bazinului Carpatic.”

Alte măsuri propuse:

modificarea Legii arhivelor, “pentru ca sistemul arhivelor să funcţioneze conform principiului descentralizării şi pentru ca arhivele bisericeşti şi private să poată funcţiona în mod adecvat pe lângă arhivele statului, să poată angaja arhivari din rândurile minorităţilor etnice în funcţie de cantitatea materialului arhivat şi pentru ca acest material să devină întradevăr accesibil aşa cum este stabilit în legile privitoare la dreptul la informaţie şi protecţia datelor de caracter personal”;
utilizarea liberă a simbolurilor naţionale maghiare (pe lângă simbolurile statului), cu ocazia sărbătorilor şi festivităţilor maghiare;
„sprijinul acordat artei maghiare contemporane, promovarea culturii maghiare din Transilvania în România şi în întreaga lume. Uniunea insistă asupra asigurării unor condiţii adecvate de creaţie pentru artiştii şi savanţii de seamă ai comunităţii maghiare din România”;
“sprijinul sectorului artistic din fondurile de la bugetul de stat, aceasta fiind o condiţie a competitivităţii în procesul de integrare europeană a ţării.”