Cultura în Constituţia României – ce s-a schimbat, ce rămâne la fel

În luna aprilie a acestui an, Asociația „MetruCub – resurse pentru cultură” a contribuit semnificativ la propunerile înaintate de societatea civilă pentru modificarea Articolului 33, actualul „Acces la cultură”, din Constituția României. „MetruCub – resurse pentru cultură” a fost una dintre cele două organizații non-guvernamentale cu profil cultural care au făcut parte din grupul de lucru deschis „Educație și Cultură”, alături de Asociația Transcena.

Iniţiativa de creare a grupului de lucru a aparţinut Fundaţiei Soros România, care a colectat propunerile organizațiilor membre – 29 în total și a predat textul final Forumului Constituţional 2013 (forumconstitutional2013.ro) pe data de 29 aprilie. Propunerile comune pe educație și cultură au fost susținute în cadrul conferinței publice din 8-9 mai, organizată de Forumul Constituțional în parteneriat cu Comisia de la Veneția. Reprezentantul grupului „Educație și cultură” a fost Ovidiu Voicu, expert în cadrul Fundației Soros. Propunerile au fost discutate și votate ulterior de către Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei pe data de 5 iunie.

În materialul de față sunt prezentate modificările acceptate de Comisie, precum și propunerile care nu au fost preluate în forma revizuită a Articolului 33. Pentru o înțelegere sistematică, la finalul articolului sunt expuse comparativ prevederile actualei Constituții, forma votată de Comisia parlamentară și modificările înaintate de grupul „Educație și cultură” prin intermediul Forumului Constituțional 2013.

Modificări propuse de grupul de lucru și votate de Comisia parlamentara pentru revizuirea Constituției

Din cele 13 propuneri de modificare a Articolului 33 înaintate Comisiei din partea grupului „Educație și Cultură”, 5 au fost acceptate:

1. Recunoașterea „dreptului la cultură” în locul dreptului la „acces la cultură” – alin. 1

Propunerea a fost făcută pentru a scoate în evidență și recunoaște dreptul la cultură ca drept fundamental într-o societate democratică. Grupul „Educație și Cultură” a considerat că a nu împiedica accesul la cultură nu este suficient, ci este necesară asigurarea accesibilității propriu-zise, oferirea și încurajarea unor căi de participare la diversitatea vieții culturale. În lipsa recunoașterii dreptului la participare, accesul în sine poate rămâne o formă fără fond, un element static. Accesul trimite la ideea de a permite persoanei să acceadă la oferta / identitatea / practicile culturală/e deja existentă/e, în timp ce participarea (la procesul creator, la construirea semnificațiilor, la procesul de luare a deciziilor etc.) recunoaște persoana ca fiind un interlocutor activ,  care își poate dezvolta propriile practici culturale și care poate contribui la crearea ofertei / identității culturale.

2. Recunoașterea dreptului de a participa naîngrădit la viața culturală și a dreptului de a-și manifesta propriile practici culturale – alin. 1

Alături de acces la cultură, dreptul de a lua parte la viața culturală este inclus și în Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 27) și în Convenția UNESCO pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale din 2005: „all persons have the right to participate in the cultural life of their choice and conduct their own cultural practices, subject to respect for human rights and fundamental freedoms”.

3. Menționarea „patrimoniu cultural” în locul „moștenirii culturale” – alin. 3

Propunerea a venit ca o actualizare la terminologia prezentă, întâlnită în documente oficiale la nivel internațional (UNESCO, COE, UE). Totodată, în forma propusă, schimbarea venea cu precizări despre ansamblul elementelor materiale și imateriale ce țin de identitatea națională și universală. Acestea, însă, au fost respinse de Comisie. Forma acceptată a fost cea propusă de Ministerul Culturii.

4. Includerea ideii de „promovare a diversității expresiilor culturale” – alin. 4

Propunerea viza înlocuirea sintagmei „cultura națională” cu „diversitatea expresiilor culturale”, pentru afirmarea și dezvoltarea valorilor unei societăți democratice (libertate, egalitate, acces, participare). Propunerea a fost preluată parțial.

5. Includerea ideii de „încurajare a dialogului intercultural” – alin. 4

Asemeni „promovării diversității”, termenul de „dialog intercultural” denotă o racordare la terminologia și practicile internaționale curente, printr-o atitudine axată pe creație, toleranță și colaborare.

Modificări respinse de Comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei

Din cele 13 propuneri de modificare a Articolului 33 înaintate Comisiei din partea grupului de lucru, alte 8 au fost respinse:

1. nu s-a aprobat redenumirea articolului 33 din „Accesul la cultură” în „Dreptul la cultură”.

Așa cum am descris anterior, s-a aprobat, în schimb, introducerea în alin.1 a „dreptului la cultură”, recunoscându-se că „statul garantează dreptul la cultură și dreptul tuturor persoanelor de a participa neîngrădit la viața culturală”.

Propunerea a venit din rațiunea că „dreptul la cultură” este mai cuprinzător și mai generos decât simplul acces la cultură. Ceea ce a cântărit considerabil în propunerea noastră a fost faptul că formularea este în acord cu reglementările internaționale care au impus cultura ca drept fundamental al omului, determinând includerea acesteia în multe constituții naționale, în „Declarația universală a drepturilor omului” (1948), „Convenția internațională cu privire la drepturile civile și politice” și „Convenția internațională cu privire la drepturile economice, sociale și culturale” (1966).

2. nu s-a acceptat înlocuirea formulării „identitate spirituală” cu „identitate culturală” – alin.3

Intenția a fost aceea de a evita confuzia cu dimensiunea religioasă dată de termenul „spiritualitate”, optând pentru o formulare deschisă unor interpretări mai largi ale culturii.

3. S-a respins recunoașterea culturii „ca factor de dezvoltare umană, de incluziune și coeziune socială, de dezvoltare economică” – alin. 1

Propunerea poziționa cultura în cadrul mai multor aspecte ale vieții sociale, recunoscându-i-se capacitatea de influențare a unor aspecte care la prima privire par a fi detașate de sectorul cultural și artistic, dar care și-au dovedit forța transformatoare prin studii, programe și proiecte implementate în multe alte țări.

4. Paragraful referitor la patrimoniu nu a preluat nimic din propunerile grupului de lucru. Principala modificare consta în nuanțarea dintre „patromoniu natural și cultural construit” și introducerea „principiului durabilității” în protejarea acestuia. În formula propusă de noi, patrimoniul era recunoscut ca „parte integrantă din obiectivul de apărare a siguranței naționale”. Textul votat a aparținut recomandării Ministerului Culturii.

Argumentul adus de operatorii culturali Comisiei parlamentare, subliniat în trecut și de alte organizații și de experți din sfera patrimoniului cultural, a fost următorul: datorită fragilității legislației în vigoare și absenței unei politici a statului român clar definită și orientată în acest domeniu, patrimoniul cultural național construit este în permanent pericol de distrugere. Urmând modelul unor state precum Franța sau Grecia, am propus crearea unui principiu cu valoare constituțională al protejării patrimoniului. Dacă acest principiu va dobândi valoare constituțională, orice atingere adusă patrimoniului cultural sau natural ar putea fi susceptibilă de a fi calificată drept neconstituțională. Devenea important ca acest principiu să fie clar stipulat într-un punct aparte al articolului 33. Modele de urmat:

Grecia : Constituția din 1975 (revizuită în 2001) stipulează în articolul 24: ”Protecția mediului natural și cultural este o obligație a statului și un drept al fiecăruia. Statul este obligat să adopte măsuri preventive și represive particulare, în cadrul principiului durabilității, pentru a-i asigura prezervarea”. Se face o mențiune specială pentru protejarea pădurilor și întinderilor forestiere, precum și pentru protejarea mediului înconjurător construit și a mediului cultural.

Franța: a introdus, în preambulul la Constituție, Carta asupra mediului.  Carta proclamă dreptul de a trăi într-un mediu echilibrat, care respectă sănătatea cetățenilor. Conform unei părți a doctrinei, noțiunea de mediu echilibrat nu înglobează numai echilibrul natural ci și cel care rezultă din impactul omului asupra mediului înconjurător, implicând astfel și impactul omului asupra patrimoniului cultural. Doctrina franceză susține că înaltul Consiliu constituțional, referindu-se la un ”drept constituțional la cultură” sau la un ”principiu fundamental al protejării patrimoniului național”, poate să declare că o lege contrară unui astfel de drept sau principiu este neconstituțională.

5. Nu s-a acceptat înlocuirea sintagmei „libertatea de a-și dezvolta spiritualitatea” cu cea de „libertatea persoanei de a-și dezvolta personalitatea prin cultură” – din alin. 2

Schimbarea viza o formulă mai cuprinzătoare și evitarea asocierii exclusive cu sfera religioasă, care reprezintă numai o componentă a culturii.

6. Nu s-a acceptat înlocuirea „valorilor” cu „patrimoniu” din alin. 2 și alin. 3

Motivul era de a pondera elementele de natură axiologică și de a pune accentul pe ansamblul elementelor materiale și imateriale ce țin de identitatea națională și universală. Totodată, se propunea o terminologie actuală, întâlnită în documente oficiale la nivel internațional (UNESCO, COE, UE)

7. Nu s-a acceptat înlocuirea sintagmei „cultura națională” prin „diversitatea expresiilor culturale” – alin. 3

Protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale la nivel național și încurajarea dialogului intercultural reprezintă aspecte fundamentale pentru afirmarea și dezvoltarea valorilor unei societăți democratice (libertate, egalitate, acces, participare). Propunerea operatorilor culturali a mers în acest sens, însă, nu a trecut de Comisie.

8. Nu s-a acceptat înlocuirea sintagmei „dezvoltarea creativității contemporane” cu „libertatea de exprimare și dezvoltare a creativității contemporane”, ca libertate fundamentală

Motivul era acela de a sublinia importanța libertății de exprimare în actul de creație contemporană, fără de care simplul gest de încurajare a creaţiei nu garantează acceptarea inovației, lipsa de imixtiune în impunerea valorilor legitime sau ilegitime în raport cu sprijinul public, neîngrădirea expresiei artistice ori a mesajului promovat prin arte. Libertatea de exprimare era recunoscută ca principala sursă a creativităţii şi a puterii transformatoare a artelor și culturii.

Schița propunerii inițiale, colectarea și integrarea propunerilor membrilor grupului de lucru pe Articolul 33 a fost realizată de Bianca Floarea, Fundația Soros România și membru fondator al asociației „MetruCub – Resurse pentru cultură”.  În formularea propunerilor s-a ținut cont de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de noile repere științifice în ceea ce privește înțelegerea culturii.

În urma votului Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției, procedura de revizuire a Constituției, amânată pentru toamna 2013 sau, conform altor surse, chiar peste un an (aici), urmează pașii: raportul Comisiei parlamentare este trimis Consiliului Legislativ și verificat din oficiu de Curtea Constituțională a României. Aceasta emite la rândul său o decizie retrimisă Parlamentului. Parlamentul votează propunerea de revizuire cu 2/3 – în cazul în care există diferențe între textele adoptate de cele două Camere și nu se ajunge la un acord în cadrul procedurii de mediere, proiectul este adoptat în ședință comună de către Camera Deputaților și Senat cu o majoritate de ¾. Proiectul este reanalizat din oficiu de Curtea Constituțională și este pus în acord cu decizia emisă de aceasta. Referendumul se organizează în maxim 30 de zile de la aprobarea de către Parlament a textului final (sursa descrierii procedurii aici și aici).

Varianta intermediară a Constituției poate fi vizualizată aici: www.scribd.com/doc/148485773/Amendamente-Constitutie-Varianta-intermediara-17-iunie.

Un articol sintetic despre toate propunerile votate de Comisia parlamentară la capitolul II „Drepturile și libertățile fundamentale” poate fi accesat aici: lacoltulstrazii.ro/2013/06/05/revizuirea-constitutiei-3-conservatorismul-castiga-teren-educatie-familie-biserica/